www.ro-ua-md.net

VOLUNTARIAT R.MOLDOVA

VOLUNTARIAT R.MOLDOVA
http://www.voluntariat.md

http://amicel.cnpac.org.md

Report on the problem of child abuse_MOLDOVA.

Report on the problem of child abuse_MOLDOVA.
http://www.canee.net/bulgaria/research_on_the_problem_of_child_abuse_in_eastern_europe

SALESIANI IN MOLDOVA.

SALESIANI IN MOLDOVA.
http://www.donbosco.ro/contact/

http://www.cnpac.org.md

FUNDATIA "COPILUL"

FUNDATIA "COPILUL"
http://www.fundatiacopilul.md/

GRAZIE DI CUORE !

Seborga nel MONDO.

Seborga nel MONDO.
http://it.youtube.com/user/seborghino http://www.seborganelmondo.org/index.php?option=com_content&task=view&id=452&Itemid=1

VOLONTARIATO IN MOLDOVA.

VOLONTARIATO IN MOLDOVA.
Non e mai tardi ad iniziare a fare del bene. Aiutiamo i nostri bambini moldavi, sono il futuro del nostro paese....VIDEO DEL NOSTRO VIAGGIO: http://www.livestream.com/newchannel/popoutplayer?channel=seborgatv

NOMINA- "MESSAGERO DI PACE NEL MONDO"

NOMINA- "MESSAGERO DI PACE NEL MONDO"
SI RICEVE PIU' NEL DARE, CHE RICEVERE.

Namastè

Namastè
“Non basta fare il bene, bisogna anche farlo bene” http://www.namaste-adozioni.org/

http://irffmoldova.ning.com/

http://irffmoldova.ning.com/
http://volunteeracademy.blogspot.com/

Orphans of Moldova Moldovan residential system (orphanages) – information, news, key actors and ac

Orphans of Moldova Moldovan residential system (orphanages) – information, news, key actors and ac
http://orphansofmoldova.wordpress.com/

PRIETENII COPIILOR.

PRIETENII COPIILOR.
http://www.prieteniicopiilor.md/

sabato 30 aprile 2011

"ORFANI BIANCHI IN R. MOLDOVA".

Dăruieşte un zâmbet!

Foto: Copii primesc pe rând păscuţe şi ouă roşii

 „Dar din dar se face raiul”, spune o vorbă din bătrâni, iar în perioada sărbătorilor de Paşti înţeleapta maximă capătă o semnificaţie aparte, mai ales datorită acţiunilor de caritate. Grupul „ELA Non-Profit”, format din 25 studenţi ai câtorva universităţi din Chişinău, a decis să le aducă în dar câte un zâmbet copiilor cu dizabilităţi de la Şcoala auxiliară-internat din Grinăuţi-Moldova, r-nul Ocniţa. Redacţia TIMPUL s-a solidarizat cu aceşti tineri mărinimoşi și prin intermediul ULIM și AEGIS le-a dăruit copiilor cinci calculatoare, de care sperăm din suflet că se vor bucura din plin.
Grupul de voluntari a luat naştere acum un an, pe când studenţii frecventau cursurile de liderism , susţinute de trainerul Peter-Vlad Ianusevici, în incinta ULIM. Coordonatoarea proiectului de voluntariat, Irina Lencauţan, povesteşte că la finele trainingului tinerii au hotărât să nu se limiteze la cursurile propriu-zise, ci să iniţieze o acţiune de caritate care va aduce bucurii unor suflete triste. Zis şi făcut! „Împreună cu Peter-Vlad Ianusevici am iniţiat acţiunea „Dăruieşte un zâmbet”, prin intermediul căreia am reuşit să sensibilizăm mai multe organizaţii, firme şi chiar oameni simpli care au ajutat copiii de la şcoala auxiliară cu vorba, dar şi cu fapta”, ne spune Irina.
În ajunul Sfintelor Paşti am mers şi noi, cei din redacţie, la Grinăuţi-Moldova, împreună cu echipa de voluntari „ELA Non-Profit” şi i-am ajutat să împartă copiilor câte o păscuţă, ouă roşii, dulciuri, haine, jucării şi inventar sportiv, toate colectate din donaţii. Directorul instituţiei, Veaceslav Demciuc, ne-a promis că în scurt timp şi cele cinci calculatoare primite în dar de la TIMPUL îşi vor ocupa locul meritat într-o sală renovată şi amenajată special pentru aceasta.


Donaţiile au ajuns la destinaţie
Copiii sunt cei care contează
La Şcoala auxiliară-internat din satul Grinăuţi-Moldova trăiesc şi învaţă 90 de copii cu dizabilităţi mintale. Majoritatea dintre ei provin din familii social-vulnerabile, în care părinţii nu au posibilitate să-i întreţină ori chiar s-au dezis de ei pentru că… „nu sunt ca şi ceilalţi”. Directorul Veaceslav Demciuc depune eforturi mari pentru a le face copiilor de aici viaţa mai interesantă şi mai luminoasă, însă, din lipsă de bani, îi este cu neputinţă să le acorde altceva decât strictul necesar. „Avem nevoie de multe lucruri... Copiii nu se dezvoltă adecvat fără un teren de joacă bine amenajat, fără o sală de sport. Singurul lucru de care sunt mulţumit este faptul că putem să le asigurăm o hrană echilibrată şi sănătoasă”, spune directorul.

Potrivit şefului instituţiei, cei 90 de copii suferă de diverse afecţiuni mintale, motiv din care programa şcolară e simplificată la minimum: „Mulţi dintre ei nu sunt capabili să înveţe nici măcar alfabetul, pentru că au probleme grave de memorie”. De aceea, mult mai important e ca ei „să fie pregătiţi pentru a trăi pe cont propriu, fiindcă şcoala nu poate să îi adăpostească mereu”. Din această cauză, profesorii învaţă fetele să deprindă cusătoria, iar băieţii - lemnăritul. „Copiii noştri sunt deosebiţi! Chiar dacă le vine mai greu, ei confecţionează obiecte din lemn şi lut de toată frumuseţea, suntem foarte mândri de ei”, ne-a spus profesorul de educaţie tehnologică, Mihai Solodchi, absolvent al unui colegiu de arte din oraşul Lvov.

Lucrare sculptată în lemn de un discipol al şcolii

Artă şi fantezie

Bucuria revederii

Copiii i-au recunoscut pe studenţi şi i-au întâmpinat curioşi, pentru că deja ştiau că aceştia nu au venit cu mâna goală. Elena, elevă în clasa a noua, ne-a mărturisit că nu a fost sigură că voluntarii „de la Chişinău” vor veni în ajunul Paştelui, însă ea i-a aşteptat... „Mă bucur nu atât de cadouri, cât mă bucur să vă văd...”, le-a spus fata zâmbind. Elena, împreună cu alţi elevi, le-au recitat poezii pascale voluntarilor şi profesorilor, care i-au aplaudat şi i-au lăudat. Igor, un elev timid, mai întâi a refuzat categoric să primească darurile aduse de studenţi, însă peste puţin timp s-a acomodat şi chiar a pozat mulţumit alături de voluntari. Tinerii le-au promis elevilor că îi vor vizita şi pe 1 iunie, de Ziua internaţională a ocrotirii copilului.

Binefacerile voluntarilor devin o tradiţie
Voluntarii au vizitat această şcoală şi de Crăciun, când au organizat pentru copii un concert, au împărţit daruri şi multe zâmbete. Directorul şcolii ne mărturiseşte că la început a fost sceptic faţă de iniţiativa celor 25 studenţi, crezând că entuziasmul le va trece şi vor uita repede de copiii de la Şcoala-internat din Grinăuţi-Moldova. „Să vă spun sincer, când i-am văzut atât de tineri şi neexperimentaţi, m-am gândit că nu-i mai văd a doua oară... Acum însă îmi dau seama că aceste fete şi aceşti băieţi sunt serioşi şi sinceri în ceea ce fac”, ne-a spus la despărţire Veaceslav Demciuc.

Profesorii şi directorul Veaceslav Demciuc au primit şi ei daruri de Paşti

O poză în grup
Studenţii îşi propun să adune fonduri pentru reparaţia sălii de sport, a terenului de joacă şi a cabinetului de educaţie tehnologică, toate atât de necesare acestor copii.
  • Un articol de: Irina Jurja
  • www.timpul.md

venerdì 29 aprile 2011

Copil de migrant - un bilanț sociologic.


„Copiii au nevoie de suport psihologic, de specialişti profesionişti, de un serviciu de profesionişti”.

Copiii lăsaţi în ţară de gastarbaiterii moldoveni stabilesc mai greu relaţii cu semenii lor şi de obicei au o situaţie şcolară mai proastă. Sînt cîteva concluzii prezentate azi de un grup de experţi de la catedra de sociologie a Universităţii de Stat care au realizat, împreună cu Ministerul Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, primul studiu în Moldova despre nevoile copiilor cu părinţii plecaţi peste hotare. Relatează Lucia Diaconu.

Cercetarea sociologică arată că minorii rămaşi în grija rudelor sau a unui părinte sînt mai vulnerabili decît cei de aceeaşi vîrstă care îşi au părinţii alături. Experţii vorbesc despre lipsa de afecţiune care determină carenţe în dezvoltarea personalităţii, şi ca urmare o integrare socială mai dificilă. Dar şi despre efectele pe care migraţia le are asupra sănătăţii şi educaţiei copiilor.

Din cauză că nu sînt supravegheaţi de părinţi, copiii nu se alimentează corect şi o parte suferă chiar de malnutriţie. Iar responsabilităţile noi, cum ar fi grija pentru fraţii mai mici, şi neînţelegerea din partea semenilor şi a profesorilor le afectează acestor copii reuşita şcolară, unii fiind la un pas de a abandona şcoala.
Ceea ce nu poate fi însă măsurat imediat dar anticipat de sociologi este riscul ca aceşti copii la maturitate să copieze modelul familiei în care cresc acum. Temerea a fost expusă azi de coordonatoarea studiului Diana Cheianu-Andrei: „În rezultat avem şi un model pe care ei îl interiorizează despre familie, model care va fi perpetuat, pentru că ceea ce vede copilul actual aceea va face în continuare, iar modelul actual este cu lipsa dragostei părinteşti, lipsa afectivităţii, deprivarea emoţională.”

Deşi experţii se feresc să generalizeze situaţia copiilor cu părinţi migranţi, printre problemele cu care aceştia se confruntă sînt scoase în evidenţă conflictele dese, exploatarea prin muncă şi abuzul psihic, fizic şi sexual. Dar, în acelaşi timp, studiul constată absenţa serviciilor psihologice de calitate şi accesibile pentru toţi copiii. Valentina Priţcan, unul din autori: „Copiii au nevoie de suport psihologic, copiii au nevoie de specialişti profesionişti, nu pur şi simplu existenţa unui serviciu, dar a unui serviciu de profesionişti, chiar putem să zicem de specializare înaltă, care ar fi constituit de persoane apte de-a face faţă solicitărilor acestor copii care sînt absolut diferiţi de cei de ieri.”
Prezenţa psihologilor calificaţi în toate şcolile din republică este recomandarea principală a experţilor. Studiul mai arată că ar fi nevoie de-ai responsabiliza oficial pe cei care şi-au asumat îngrijirea acestor copii, prin instituirea obligatorie a tutelei pentru minorii lăsaţi în ţară de migranţi. Ceea ce ar diminua însă dimensiunile problemei semnificativ ar fi ca cei plecaţi să poată să revină după o perioadă acasă, păstrîndu-şi posibilitatea de-a munci în ţara de destinaţie. Experţii folosesc termenul de migraţie temporară şi circulară.
O Statistică oficială a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare nu există, dar autorii studiului estimează că ar fi vorba despre aproximativ 150 000 de copii. În timp ce date neoficiale arată că peste hotarele ţării muncesc aproximativ 1 mln de moldoveni, în 2010 numărul acestora fiind în creştere faţă de anul precedent cu 16 000. 
http://www.europalibera.org/content/article/16796294.html

giovedì 28 aprile 2011

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a lansat studiul calitativ “Necesităţile specifice ale copiilor şi vîrstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare”.

Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie au lansat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele primului studiu calitativ aprofundat al necesităţilor şi problemelor, cu care se confruntă copiii şi vîrstnicii din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire în urma migraţiei. 
Dna Viorica Dumbrăveanu, şeful Direcţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului din cadrul ministerului a menţionat în alocuţiunea rostită că migraţia masivă a forţei de muncă din Moldova a lăsat fără atenţia şi îngrijirea membrilor de familie un număr impunător de copii şi vârstnici din comunităţile urbane şi rurale din întreaga ţară.

Consecinţele acestui fenomen afectează negativ starea emoţională şi psiho-socială, sănătatea fizică şi psihică a copiilor şi vârstnicilor. În acest context, studiul dat a urmărit scopul de a cerceta şi analiza situaţia şi necesităţile copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie.
Pentru a avea un tablou complet privind impactul migraţiei asupra copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie şi politicile sociale promovate în Republica Moldova, în acest domeniu a fost ales demersul calitativ care să permită analiza interdisciplinară în baza metodelor de cercetare sociologică (interviul individual aprofundat, discuţiile focus-grup, tehnica scrierii libere, etc.). 

Rezultatele studiului reflectă impactul psihologic, social şi economic pe care îl determină migraţia asupra copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi peste hotare, prezentând consecinţele la nivel de familie, comunitate şi societate în general. Astfel, în cazul copiilor, absenţa părinţilor lipseşte copilul de ataşamentul, afecţiunea, ajutorul şi îndrumarea atât de necesară la această etapă, creează dificultăţi în stabilirea contactelor sociale, formând o imagine difuză a familiei.
Migraţia copiilor, în cazul vârstnicilor, condiţionează trăirea de către cei din urmă, a unei game diverse de emoţii, sentimente şi stări afective axate pe situaţia singurătăţii şi neajutorării. Cu toate acestea, vârstnicii care au în îngrijire nepoţi, conştientizează responsabilitatea autoasumată în legătură cu creşterea şi educaţia acestora şi recunosc că situaţia respectivă îi bucură şi le asigură compensarea sentimentului de singurătate.

Datele colectate atestă că atât copiii, cât şi vârstnicii, se adaptează la schimbări în mod individual, adoptând comportamente specifice, încercând să depăşească problemele care îi afectează pe ei nemijlocit, dar şi pe cei aflaţi peste hotare.
Studiul a demonstrat rolul important a bunicilor în educarea, îngrijirea şi creşterea copiilor, precum şi importanţa deosebită pe care o are şcoala şi profesorii şcolari în viaţa acestor copii. De asemenea, studiul relevă un şir de probleme serioase cu care se confruntă copiii cum ar fi:  lipsa de înţelegere, conflicte, exploatare prin muncă, abuz fizic, psihic, sexual, etc. 

Rezultatele studiului vor contribui la realizarea de către MMPSF şi alţi actori relevanţi a unor politici sociale eficiente, bazate pe date empirice şi axate pe prevenirea şi eliminarea efectelor negative ale migraţiei prin aplicarea unor măsuri concrete de protecţie a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie.
Concluziile şi recomandările studiului oferă propuneri pentru dezvoltarea unui sistem naţional de evidenţă a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie, iniţierea şi diversificarea serviciilor sociale adaptate la necesităţile individuale a copiilor şi vârstnicilor, precum şi pentru perfecţionarea politicilor şi mecanismelor existente în domeniul protecţiei lor.
http://mmpsf.gov.md/md/newslst/1211/1/4431/

Moldova: infanzia in pericolo.

Girl plays in an inclusive community center in a rural locality.
 

In nessun paese in Europa la popolazione è povera quanto nella Repubblica di Moldova. L’assistenza medica insufficiente, l’approvvigionamento idrico scadente e la mancanza di cibo colpiscono duramente l’infanzia. Molti bambini muoiono, nascono disabili o prematuri. Circa un milione di giovani moldavi necessita del nostro aiuto per sfuggire alla povertà e al crimine organizzato.


La situazione

Moldova
La Repubblica di Moldova è uno dei paesi più poveri d’Europa. In media, una famiglia moldava dispone di 150 euro al mese, spesso ancora meno. L’assistenza medica è pessima, la mortalità infantile superiore alla media e molti bambini nascono prematuri o disabili. Meno di un quinto della popolazione ha accesso all’acqua corrente.
Un terzo della popolazione ha già lasciato il paese a causa della povertà e del crimine organizzato, ma chi cerca lavoro e un'esistenza dignitosa all'estero cade vittima dei trafficanti di esseri umani e non riesce a sostenere come sperato i figli lasciati a casa, che sono quindi a loro volta minacciati dalla tratta di minori.
Ogni giorno, un bambino sotto i sette anni viene abbandonato dai genitori. Gli istituti sono sovraffollati e le cattive condizioni mettono a repentaglio la salute fisica e psichica degli oltre 9000 bambini che vi sono ospitati.
 

L'OPERATO DELL'UNICEF

Moldova
L’UNICEF assiste le autorità moldave nell’applicazione graduale dei diritti dell’infanzia e nella lotta contro il traffico di minori, e sostiene il lavoro delle strutture che accolgono, aiutano e proteggono i bambini.
In collaborazione con la Direzione dello sviluppo e della cooperazione della Confederazione è stato migliorato l'approvvigionamento idrico.

L’UNICEF investe molto nel sistema sanitario:
  • riorganizzando il settore in collaborazione con il ministero della sanità;
  • formando personale di cura;
  • migliorando i servizi per le donne incinte;
  • promuovendo programmi di informazione per i genitori.
L’UNICEF Svizzera pianifica e finanzia inoltre l’acquisto di apparecchiature mediche per i centri sanitari.

http://www.unicef-suisse.ch/it/contributi_donazioni/donazioni/sopravvivere/moldova_pericolo_infanzia/

Aiutate anche voi!

Moldau
Aiutateci a evitare il peggio a un milione di bambini moldavi. Con il vostro sostegno, possiamo creare un efficace sistema di protezione dell'infanzia in Moldova. La vostra donazione contribuisce a salvare vite.

 
„Absenţa părinţilor lipseşte copilul de ataşamentul, afecţiunea, ajutorul şi îndrumarea atât de necesară la această etapă, creează dificultăţi în stabilirea contactelor sociale, formând o imagine difuză a familiei”, se menţionează într-un studiu elaborat de Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, OIM şi UNFPA. 

Este vorba de studiul „Necesităţile specifice ale copiilor şi vârstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor familiei plecaţi peste hotare”.

Cercetarea scoate în evidenţă un şir de probleme cu care se confruntă copiii cum ar fi:  lipsa de înţelegere, conflicte, exploatare prin muncă, abuz fizic, psihic, sexual, etc.

Potrivit studiului, migraţia copiilor, în cazul vârstnicilor, condiţionează trăirea de către cei din urmă, a unei game diverse de emoţii, sentimente şi stări afective axate pe situaţia singurătăţii şi neajutorării. Cu toate acestea, vârstnicii care au în îngrijire nepoţi, conştientizează responsabilitatea autoasumată în legătură cu creşterea şi educaţia acestora şi recunosc că situaţia respectivă îi bucură şi le asigură compensarea sentimentului de singurătate.

Rezultatele studiului vor fi utilizate de autorităţi la eliminarea efectelor negative ale migraţiei prin aplicarea unor măsuri de protecţie a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie.

Potrivit unor date, până la un milion de moldoveni s-ar afla peste hotare.

Autor: HotNews
Sursa: mmpsf.gov.md

mercoledì 27 aprile 2011

Centinaia di migliaia di "orfani bianchi"

così li chiamano vivono il trauma della separazione dalle loro madri venute nel nostro paese per lavorare. Ne parliamo con Franco Pittau (Dossier Caritas Migrantes), Gianluca Del Marco (Ass. volontariato in Moldavia), Graciela Delpino (Pres. Coordinamento ligure donne sud americane), Tatiana Noigalic (Assomoldave), Lidia Tarantini (Piscanalisi delle migrazioni)  

http://www.rai.tv/dl/RaiTV/programmi/media/ContentItem-1c9c40c4-68f7-413c-a07e-e6b9c6ded64b-radio1.html

martedì 26 aprile 2011

O faptă bună.

Liliana şi Aliona, două mame rătăcite

Liliana şi Aliona sunt două surori gemene. Soarta le-a adus în aceeaşi stare deplorabilă. Ambele au fost părăsite de soţ, rămânând doar cu copiii la suflet. La 34 de ani o doamnă are trei şi alta patru îngeraşi. Trăiesc cum pot, nu lucrează, probabil primesc ceva îndemnizaţii de la stat. Mai merg să ajute un vecin la curăţenie şi de aici mai fac de-o pâine.După cum am spus şi mai sus, galeria FC Costuleni a venit să le ajute. În decurs de 1 săptămână fetele de la Golul leoaicelor au adunat câţiva saci buni cu haine, un calculator donat de federaţie, cărţi, încălţăminte, jucării şi nu în ultimul rând produse alimentare.

Am mers la ei
Vineri, înainte de Paşti am fost în vizită la cei şapte copilaşi. Sunt aşa de închişi în sine, încât s-au temut să spună vreun cuvânt. Când le-am dăruit toate cele enumerate mai sus, nu s-a putut fără lacrimi, lacrimi de fericire.
“Vă mulţumim foarte mult pentru tot, multă sănătate vă dorim…” şi femeia a izbucnit în lacrimi. Nimeni nu le-a ajutat astfel vreodată. Şi când mă gândesc că Moldova e plină de asemena cazuri, familii nevoiaşe, mulţi copii – viaţă plină de durere. Doamne, mulţumesc pentru ce am. Paşte fericit!

 Radu Lisiţa

http://radu.lisita.md/2011/04/23/o-fapta-buna/#comment-1627

VIDEO AICI:
http://www.youtube.com/watch?v=wbu6-nsl568&NR=1

DSCN2982
DSCN2991
DSCN2994
DSCN3000
DSCN3005
DSCN3018
DSCN3026
DSCN3049
DSCN3076
DSCN3089
DSCN3093



DSCN3101

venerdì 22 aprile 2011

A fost lansat proiectul “Unificarea naturii şi culturii prin activităţi în aer liber în zona de granita".
Asociaţia Amici dei Bambini, Moldova”, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Educaţie şi Familie „Doxamus” au dat start proiectului, “Unificarea naturii şi culturii prin activităţi în aer liber în zona de graniţă”, finanţat de Uniunea Europeană, cu suma de 58.630,50 Euro, în cadrul programului Cooperare Transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, Prioritatea 3 „Promovarea activităţilor People to People”, Măsura 3.2 „Schimburi educaţionale, sociale şi culturale”.
Scopul proiectului constă în promovarea unui schimb de experienţă la nivel educaţional şi socio – cultural între un grup de copii din Moldova şi un alt grup de copii din România, contribuind astfel, la protecţia patrimoniului naţional şi cultural, prin intermediul activităţilor organizate în aer liber. Cei 30 de beneficiari ai proiectului, elevi cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, vor fi însoţiţi de către personalul de proiect, din ambele ţări, în cadrul activităţilor de schimb intercultural şi a vizitelor în Moldova şi România şi ajutaţi să cunoască mai bine patrimoniul naţional din ambele ţări.
Rezultatele propuse pentru a fi realizate la finele acestui proiect constau în:
  • Realizarea unui schimb de experienţe socio – culturale şi educative şi obţinerea unor bune cunoştinţe cu privire la valorile, principiile şi diferenţele dintre cele două ţări. În urma acestei activităţi, copiii vor scrie 30 de eseuri;
  • Realizarea unui schimb de experienţe la nivel educaţional, care va avea loc între personalul de proiect, în scopul soluţionării problemelor comune, legate de educaţie, concretizat într-un ghid de bune practici;
  • Dezvoltarea capacităţilor motorii şi îmbunătăţirea sănătăţii principalilor beneficiari ai proiectului, prin intermediul participării lor la 4 activităţi sportive;
  • Obţinerea unei bune cunoştinţe cu privire la cultura celor două ţări, cunoştinţe care vor fi expuse în 30 caieţele pentru notiţe personale;
  • Cultivarea responsabilităţii şi a conştiinţei cu privire la protecţia mediului înconjurător şi a patrimoniului naţional. La finele activităţii va fi realizat un ghid turistic.
De asemenea, prin intermediul proiectului “Unificarea naturii şi culturii prin activităţi în aer liber în zona de graniţă”, partenerii şi-au propus să contribuie la socializarea copiilor instituţionalizaţi, întrucât vor avea ocazia sa relaţioneze şi să lege prietenii cu semenii lor din România, care provin din familii.

Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat şi este co-finanţat de ţările participante în cadrul programului (www.ro-ua-md.net)

Acest document a fost elaborat cu susţinerea financiară a Uniunii Europene. Conţinutul acestui document ţine de responsabilitatea Asociaţiei „Amici dei Bambini” şi, în nicio circumstanţă, nu poate fi interpretată ca reflectând poziţia Uniunii Europene sau a Structurilor de Gestionare a Programului Operațional Comun România-Ukraina-Republica Moldova.

lunedì 18 aprile 2011

CNPAC anunţă concurs de angajare a unui Consultant în elaborarea materialelor informative pentru copii şi părinţi în domeniul prevenirii abuzului fată de copii

Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC) angajează consultant în cadrul proiectului „Liber, Puternic şi Protejat - spre un sistem mai bun de protecţie a copiilor în Republica Moldova", realizat în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cu susţinerea Fundaţiei OAK şi UNICEF Moldova

Perioada de consultanţă : aprilie-mai 2011

Obiective:
Elaborarea pliantelor informative destinate copiilor şi părinţilor:
1) „Cum să recunoaştem un abuz?" pentru copii de 6-11 ani;
2) „Cum să recunoaştem un abuz?" pentru copii de 12-18 ani;
3) „Ce este abuzul emoţional?" pentru părinţi;
4) „Ce este abuzul fizic?" pentru părinţi.
Cerinţe faţă de candidat:
1) Cunoştinţe în domeniul protecţiei copiilor .
2) Experienţă în elaborarea materialelor informative în domeniu.
3) Responsabilitate, eficienţă, punctualitate.
Dosarul candidatului va include:
1) CV .
2) Conceptul general al materialelor informative, expus în formă liberă
3) Materiale elaborate anterior.
Data limită de prezentare a dosarului: 15 aprilie 2011
Depunerea dosarelor se poate face electronic la adresa cnuta@cnpac.org.md cu specificarea "pentru concurs" sau la adresa Calea Ieşilor 61/2. Telefoane de contact: 75-88-06, 59 -27-48.
Pentru interviu vor fi contactate doar persoanele selectate în baza dosarelor.

http://www.cnpac.org.md/news.php?nou=48

MOLDOVA. Zilnic, câte o infracţiune ce ţine de traficul de fiinţe umane.

Sursa imagine: gardianul.ro
În primele trei luni ale anului în curs, în Republica Moldova au fost înregistrate o sută de infracţiuni ce ţine de traficul de fiinţe umane, în medie câte un ape zi. 
Potrivit Procuraturii Generale, în perioada de referinţă au fost înregistrate:
• 34 de cazuri de trafic de fiinţe umane;
• Patru cazuri de trafic de copii;
• Cinci cazuri de scoatere ilegală a copiilor din ţară;
• 23 de cazuri de proxenetism;
• 34 de cazuri ce ţine de organizarea migraţiei ilegale.
Procurorii au trimise în judecată pentru examinare în fond 22 cauze penale, dintre care cele mai multe pentru organizarea migraţiei ilegale şi câte şase de pe cazuri de trafic de fiinţe umane şi proxenetism.
Sursa citată precizează că în primele trei luni ale anului curent instanţele de judecată din ţară au finisat examinarea a 35 cauze penale din categoria traficului de persoane, în privinţa a 40 inculpaţi. Din cele 40 de persoane în privinţa cărora au fost pronunţate sentinţe, în privinţa unei persoane a fost aplicată pedeapsa închisorii, 10 persoane – închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei, 22 persoane – amendă, în privinţa unei persoane juridice – lichidarea, în privinţa a 6 persoane procesul a fost încetat, persoane achitate nu au fost. Procurorii au contestat opt sentinţe în privinţa a zece persoane.
Autor: HotNews
Sursa: procuratura.md



Dăruieşte un zîmbet pentru şapte copilaşi din Costuleni.

Fetele care alcătuiesc grupul de susţinătoare a echipei de fotbal FC Costuleni, sub denumirea de “Golul Leoaicelor”, au trecut de la fotbal şi la viaţa socială.

În acest sens, fetele au început o campanie de caritate! Sub sloganul “Dăruieşte un zîmbet”, “leoaicele” au pornit pe drumul de a ajuta două familii nevoiaşe din localitatea Costuleni.

daruieste un zimbet costuleni
daruieste un zimbet costulenidaruieste un zimbet costuleni
daruieste un zimbet costuleni
daruieste un zimbet costuleni
Este vorba despre o poveste cutremurătoare a două femei, surori gemene, Aliona şi Liliana, care au avut un destin geamăn.  Ambele femei au fost căsătorite, ambele au rămas singure, ambele au copii pe care îi cresc la limita existenţei.
Dacă Liliana a rămas văduvă după decesul soţului său în urmă cu şase ani, Aliona a fost părăsită cu mult timp în urmă de soţul său din Kazahstan.
Aliona are patru copii, (în vârstă de 6, 7, 9 şi 11 ani), iar Liliana are trei (5, 11 şi 14 ani). Cele două femei au două case în localitatea Costuleni, însă locuinţele lor sînt în ruină.
Fetele de la “Golul Leoaicelor” au fost prezente în casele celor două femei, vă prezentăm imagini foto pe www.jurnalsportiv.md, iar copiii sunt ca nişte îngeri. Şapte mici suflete, al căror singur vis este să aibă haine, cărţi de poveşti şi un computer.
Profesoara de franceză a şcolii din localitatea Costuleni, Eugenia Prepeliţă, a relatat că aceşti copii învaţă foarte bine, sunt disciplinaţi şi că este un blestem că trebuie să treacă prin aşa greutăţi.
Fetele de la “Golul Leoaicelor”, care au iniţiat această campanie de solidaritate cu aceşti minunaţi micuţi, au deschis un centru de colectare a bunurilor, sub formă de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alimente, pe adresa Sfatul Ţării, nr. 16, din Chişinău, responsabilă fiind Diana Rotaru, ori telefonînd la numărul de mobil 068 885 886, responsabil – Dorina Bagrinovski. Campania va continua pînă la 21 aprilie, pentru ca darurile să ajungă la aceşti copilaşi în ziua de Sfintele Paşte.
„Expresul.com” şi Ziarul „Expresul de Ungheni” se alătură campaniei „Dăruieşte un zîmbet!” şi apelează la toţi unghenenii pentru a ajuta aceşti copii. Sînt benevenite produsele alimentare, jucăriile, rechizitele şcolare – orice consideraţi că le-ar prinde bine micuţilor costuleneni. Vă aşteptăm în fiecare zi, de luni pînă vineri, la sediul redacţiei (Ungheni, str. Barbu Lăutaru 26, of. 229). Telefon: 28575, 069042758.
http://expresul.com/2011/04/15/fotovideo-daruieste-un-zimbet-pentru-sapte-copilasi-din-costuleni/
http://www.lastrada.md/voluntari/buletin/ebook/Buletin_voluntar_6.pdf

“Sindromul Italia”, răul de care suferă clandestinii şi copiii imigranţilor moldoveni

Cetatenii moldoveni care locuiesc in Italia se cifreaza la circa 90.000, inregistrând rate de crestere duble comparativ cu alte nationalitati. Acest lucru a fost relevat de un raport recent al “Caritas-Migrantes”.

Printre dificultatile traiului in strainatate se raspândeste “sindromul Italia”, raul obscur al clandestinilor si copiilor imigrantilor moldoveni, noteaza portalul Osservatorio sui Balcani. A nu avea actele in regula nu inseamna numai sa nu ai acces la servicii, sa nu poti inchiria o casa, “sa te simti persecutat si spionat”, asa cum spune Tatiana Nogailic de la “Ass omoldave” (Asociatia femeilor moldovene din Italia), care s-a ocupat de aceasta problema.
Oamenii nu ies luni de zile din casa in care muncesc deoarece un lucru neinsemnat le poate fi fatal, si sunt constrânsi la izolare de teama de a nu fi interceptati de fortele de ordine. Pe scurt, se pierde contactul cu realitatea. “Doresc sa nu li se intâmple si moldovenilor sa plateasca acelasi pret platit de multi lucratori români si filipinezi care in tara lor trebuie sa fie tratati de “sindromul Italia”, mai spune Nogailic.
“În Moldova nu mai exista legatura intre generatii, in tara au ramas numai batrânii, copiii si cei foarte mici. Minorii abandonati fortat dezvolta o forma depresiva acuta. Si acest lucru este pentru ziarele de la Chisinau “sindromul Italia”, mai spune Nogailic. Copiii devin anxiosi, apatici, adesea agresivi, deoarece nu mai au puncte de referinta.
Potrivit lui Nogailic, este un subiect care loveste in inima diasporei si prezentul national, aceasta si pentru ca acesti copii sunt expusi unor riscuri crescânde, de la o existenta ca “street children” pâna la migratia precoce.
Aceasta epopee cruda a absentei cotidiene pe pielea ultimei generatii moldovene a ajuns chiar subiectul unui film, iesit pe ecrane in decembrie 2008 si deja multipremiat in Europa. “Arrivederci”, filmul regizorului moldovean Valeriu Jereghi, printre altele laureat al Gran Prix Forum Euroasiatic Moscova, este povestea a doi frati singuri pe lume, cu parintii plecati in strainatate. “Neorealismul lui a divizat Moldova, unde filmul are adepti si opozanti aprinsi”, confirma Nogailic. Un destin similar a avut filmul “Hoti de biciclete” al lui Vittorio De Sica in Italia reconstructiei postbelice.
Pelicula lui Jereghi a fost proiectata si la Venetia si Roma, in cursul unor intâlniri cu diaspora. Pentru a raspunde celor care il acuza acasa sa speculeaza pe tema unui mare rau national, Jereghi a organizat luna trecuta o saptamâna de proiectii gratuite ale filmului sau intr-un cinematograf central de la Chisinau. “Au venit sa-l vada si din zonele rurale cu autocare”, a spus Nogailic.
Italia a devenit o jonctiune europeana pentru diaspora moldoveneasca. Nu numai ca imigramtii de pe malurile Nistrului si Prutului ai rate ale cresterii duble comparativ cu cele ale altor nationalitati, astfel ca au devenit a zecea comunitate straina si a treia din Est dupa români si ucraineni, dar Roma este al doilea oras european dupa Moscova ca prezenta a moldoveni lor:
respectiv 145.000 si 12.800, inaintea Sankt Petersburgului (peste 9.000) Istanbulului (8.000), Odesei (7.650) si Milano (5.800). Astazi, in Italia, moldovenii se cifreaza la circa 90.000 de rezidenti, potrivit ultimului raport intitulat “Moldovenii din Italia”, realizat de Caritas si Fundatia Migrantes, in colaborare cu Ambasada Republicii Moldova de la Roma.
Avanpostul emigratiei sunt femeile, care se indreapta mai ales spre zona Mediteranei (Italia, Spania) pentru munci de ingrijire, in Italia reprezentând 67% din comunitate, in timp ce barbatii moldoveni pleaca mai ales in Rusia, România, Ucraina sau Israel. Moldovenii sunt tot mai orientati spre insertia stabila in Italia, potrivit datelor raportului: astazi, 5% din copii s-au nascut in Italia, 2.000 s-au nascut in 2008. Se cifreaza la circa 15.000 minorii inscrisi in scoli italiene.
“Scolile si universitasile sunt locurile strategice pentru integrarea tinerilor”, au explicat membre ale asociatiei diasporei din Italia, “Dacia”. “Nu in Italia leagan al culturii umaniste trebuia sa se nasca cuvântul clandestin”, spun profesori universitari moldoveni. Pentru adulti, un punct de referinta important sunt si bisericile, unde “pot pastra istoria, valorile, limba dar si increderea in drepturi”, explica activisti ai organizatiei “San Mina”, care protejeaza drepturile civile pentru moldoveni in Italia.
Pregatirea culturala este o cucerite importanta dar ea creeaza si fracturi intre parinti si copii. Adesea, a doua generatie nu mai vrea sa revina in patrie si se afla pe pamântul nimanui, “suspendati intre pamântul de origine si participarea incompleta la noua societate”, potrivit Raportului Caritas-Migrantes.
Exista doua “capitale moldovene” astazi in peninsula: Roma (Lazio) si Padova (in Veneto), zonele cu cea mai mare concentrare, cu circa 8.000 de rezidenti, ce lucreaza majoritatea in sectorul domestic (32%), constructii (12%) si intreprinderi de servicii (11%).
Raportul mai precizeaza ca la Roma, de exemplu, 70% dintre moldoveni au o diploma (5% doua diplome sau un doctorat in cercetare) iar 30% au studii medii sau profesionale. Dar numai 30-35% au o munca corespunzatoare CV-ului, prevalând lucratorii in servicii, in familii si hoteluri. Multe calatorii ale moldovenilor ar fi dupa cât se pare controlate de racketuri ale soferilor si transportatorilor, controlând tarifele si marfa expediata, care adesea contine pachete cu bani cash.
Uneori sunt furati si, asa cum s-a intâmplat in cazul unei femei care si-a vazut disparând economiile de 8.000 de euro trimisi acasa, pentru a reobtine suma a trebuit sa plateasca o rascumparare. Marele val de migratii din Moldova a inceput in 1999, iar astazi din populatia de circa 4,2 milioane de locuitori un moldovean din patru se afla in strainatate.
Potrivit Raportului, “daca familia este in Italia un imigrant moldovean trimite in medie in tara de origine 400-600 de euro pe an. Daca in schimb sotul si copiii sunt in Moldova atunci se poate ajunge la 10.000 de euro pe an”.
În afara de saracie, somaj si salarii mici imigratia astazi in Moldova este generata mai ales de instabilitatea politica, coruptie si incalcarea drepturilor omului, explica analistii Raportului pe 2009. Cu toate acestea, moldovenii sunt cei mai defavorizati privind accesul la vizele pentru tari europene. Totodata, moldovenii se numara printre cele mai multe victime ale traficului cu fiinte umane. 919 au primit asistenta in ultimii ani, potrivit Raportului, fiind a treia comunitate cea mai expusa dupa cele din Nigeria si România.
Sursa: financiar.ro

mercoledì 13 aprile 2011


Autorităţile demonstrează interes corporativ de a nu permite dezvoltarea şi finanţarea organizaţiilor societăţii civile. Interviu Info-Prim Neo cu Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului .

- De când există organizaţii ale societăţii civile (OSC) în Republica Moldova, de atunci există şi învinuiri aduse acestora de reprezentare a intereselor unor anumite forţe din afara ţării. Astfel de învinuiri se fac auzite mai des în cadrul campaniilor electorale, atunci când OSC sunt mai active, în special, la monitorizarea actorilor electorali. Societatea civilă a respins de fiecare dată existenţa unor comenzi de genul acesta, dar trebuie să spunem că „acuzatorii” au un pretext perfect pentru acuzaţii: OSC din Moldova sunt finanţate aproape în exclusivitate de către donatorii externi. De ce se întâmplă aşa, câte plusuri şi câte minusuri întruneşte această stare de lucruri?

- OSC din Moldova constant au pledat pentru crearea condiţiilor mai adecvate de funcţionare şi dezvoltare (aceasta corespunde obligaţiunilor în baza planului UE-RM, practicilor europene, etc) şi anume: 1) asigurarea funcţionalităţii mecanismului fiscal existent actual de deducere a veniturilor din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice (acest mecanism conţine carenţe de aplicare); 2) introducerea mecanismului de direcţionare a unei părţi din impozite achitate către organizaţii de utilitate publică (acest mecanism este prezent în toate ţările europene şi dezvoltate nu şi în Moldova); 3) stimularea cumpărării serviciilor prestate de OSC prin comanda de stat şi procurări publice (mecanism prezent în toate ţările europene şi lipsă în Moldova). Aceste prevederi sunt introduse în Strategia de consolidare a societăţii civile pentru anii 2009-2012, însă nu sunt puse în aplicare prin modificările relevante ale legislaţiei naţionale. Acest fapt demonstrează lipsa de interes a guvernelor de-a lungul anilor, din 2008 încoace, de a diversifica sursele de finanţare pentru OSC. Lipsa acestor mecanisme reduce finanţările OSC doar la suporturi sporadice din interiorul Moldovei şi un suport considerabil din partea finanţatorilor externi.

Prin urmare, dacă acuzaţiile menţionate vin din partea factorilor decizionali sau actorilor politici, atunci această reprezintă nu altceva decât asumarea propriilor eşecuri în crearea unui cadru mai adecvat de funcţionare a OSC. Respectiv, anume aceşti factori sunt în cea mai mare parte sunt responsabili de necrearea condiţiilor pentru a diminua dependenţa OSC de granturile externe. Suplimentar, suma granturilor externe valorificate de către OSC reprezintă mai puţin de 3-5% din ajutorul extern total de care beneficiază Republica Moldova, autorităţile publice fiind recepţionari ai 95%. Astfel, acuzaţiile privind valorificarea fondurilor externe sunt lipsite de sens, în special pentru că toate fondurile valorificate de OSC sunt administrate în mod transparent.

- În business, dar şi în viaţa curentă există regula plasării „ouălor” în diferite coşuri, pentru a evita riscuri nedorite. Din câte „coşuri” financiare s-ar putea alimenta OSC din Moldova şi care sunt acestea, pentru a evita criticile la care ne refeream mai sus, dar şi alte pericole, mult mai grave?

- Diversificarea fondurilor în OSC este un subiect de importanţa majoră pentru reputaţia şi încrederea acestora. O organizaţie care se stimează niciodată nu va lucra cu ponderea unui finanţator care ar depăşi 50% din totalul finanţărilor, poate doar pentru unele perioade concrete şi specifice. Regula bună este că ponderea unui anumit finanţator nu va depăşi 30% din bugetul integral al OSC. Ponderea serviciilor prestate, colectarea fondurilor interne sau valorificarea licitaţiilor publice ar trebui să crească până la 20-30% din bugetele OSC în viitorul apropiat.

- De ce până acum nu a fost posibilă preluarea unei astfel de practici în Republica Moldova? Putem face aici o analogie cu presa din Republica Moldova, pe care guvernările au ţinut-o la nivel de subzistenţă, pentru a putea fi mai uşor manipulată?

- Regretabil, dar politicul (partidele politice) şi factorii decizionali (autorităţile publice) în ansamblu (cu multe excepţii, desigur) demonstrează un interes corporativ de a nu permite consolidarea şi extinderea societăţii civile. Există din partea acestora un interes de a menţine influenţa asupra modelelor de comportament, valorilor practicate, promovării intereselor politice şi de grupări economice. OSC şi societatea civilă sunt văzuţi ca şi concurenţi pentru că promovează valorile şi modele civice, instituţii de responsabilizare, transparenţa afirmării interesului public.

- Care este atitudinea clasei politice din Moldova faţă activitatea OSC, inclusiv finanţarea acestora, în dependenţă de aflarea la guvernarea şi în opoziţie?

- Politicul se află deja sub influenţa puternică a grupurilor economice, finanţarea partidelor politice este un subiect exploziv pentru că, în realitate, un cerc foarte îngust de persoane finanţează toate partidele politice din Republica Moldova. Politicul are un grad de încredere în societate de sub 20% (date recente ale Institutului de Politici Publice - IPP), unele instituţii publice au un grad de încredere şi mai mic din partea cetăţenilor, pe când OSC au un grad de încredere de peste 30% (datele IPP recente). Acestea sunt date cu care trebuie să operăm, pentru a vedea care este legitimitatea actorilor în societate. Suplimentar, politicul şi persoanele publice beneficiază de mediatizarea gratuită în timpul scrutinelor electorale, prin intermediul publicităţii ascunse. Mai mult ca atât, din 2011 partidele politice vor avea finananţarea de la stat şi aceasta în condiţii foarte reduse de transparenţă pentru banii acumulaţi şi cheltuiţi.

- Se vorbeşte de anumite proiecte de acte normative, menite să reglementeze finanţarea OSC, inclusiv din surse interne. La ce etapă de elaborare sunt ele, pe când ar putea fi implementate? Credeţi că, în actuala conjunctură politică, există suficientă voinţă politică pentru redresarea situaţiei legate de finanţarea OSC?

- OSC au elaborat şi au propus (înca în 2008) un şir de proiecte de modificare a legislaţiei precizate în răspunsul la prima întrebare, însă acestea nu sunt preluate spre examinare de către factoriii decizionali.

Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo

Lacrimile.

Eu nu ştiu în care ţară s-au întâmplat lucrurile pe care mi le-a povestit o moldoveancă bolnavă de cancer. O citez aproape integral:

„Sunt oncologică şi am fost trimisă la radioterapie. Acolo doctoreasa m-a privit şi a zis doar atât: „300 de lei mie şi 50 pentru sora medicală”. Când am auzit, m-au podidit lacrimile, dar am scos banii pentru că mă gândeam că, dacă nu le dau, cine ştie ce doză mi-or da... După procedură am revenit în salon, iar peste puţin timp intră şi femeia de pe patul de alături, care a fost şi ea la aceeaşi procedură. Plângea. I-au cerut aceeaşi taxă... Dar nu avea atâţia bani. I-a spus doctoresei că are numai o sută de lei, pe care şi i-a lăsat de drum, că bărbatul ei este cioban şi că va primi banii tocmai la toamnă, dar, dacă vrea doamna doctoreasă, ea ar putea să-i aducă nişte caş dulce ori nişte brânză. Doctoreasa i-a zis, urât, că nu o interesează brânza. ...Nu ne-a mai spus dacă i-au făcut sau nu iradierea. Pur şi simplu şedea şi plângea. Între timp ne-au adus mâncarea. Supa era mai mult apă în care pluteau nişte boabe de mazăre uscată. Noi, care mai aveam mâncare de acasă, am vărsat-o, iar sărmana femeie prinse a sorbi încetişor. Sorbea şi plângea, iar lacrimile mari, cât boabele celea de mazăre uscată, picurau încet în supă. Ea le lua din nou cu lingura din strachină şi le ducea la gură… Plângea şi sorbea propriile lacrimi. Am început şi noi să plângem alături de ea. Spuneţi-mi, de ce se întâmplă aşa ceva în ţara asta?..”, mă întrebă moldoveanca bolnavă de cancer.
  • Un articol de: Arcadie Gherasim TIMPUL

martedì 12 aprile 2011

XIV edizione del Mese Interculturale

  • data inizio: 16/04/2011
  • data fine: 07/05/2011
Da sabato 16 aprile a sabato 7 maggio l'Istituto internazionale per lo studio dei problemi della gioventù contemporanea e l'Opera nazionale per le città dei ragazzi organizzano la XIV edizione del Mese Interculturale: Festa delle Culture. Conoscere  e farsi conoscere nella “Città” accogliente. Sono previsti convegni, spettacoli con musiche, percussioni, canti, danze popolari ed internazionali, danze moderne, presso gli impianti sportivi della Città dei Ragazzi.
Programma
Sabato 16 aprile ore 10:
nel Centro studi “Mons. Carroll-Abbing” , inaugurazione della Mostra “Acqua è vita” - equilibri d’ambiente e responsabilità dell’uomo, curata dalla L.VIA ong
A seguire: sfilata delle bandiere, animata dalla banda musicale
Esibizione del coro “Mille Colori” dell’Ass. “Gianni Rodari” onlus.

Dal 27 al 30 Aprile ore 9,30 presso il Centro Studi “Mons. Carroll-Abbing” : Convegno Internazionale Il modello ideale di vocation counselling, per ragazzi in stato di bisogno, privi di un valido supporto familiare, nell’ambito del PROGETTO EUROPEO “Leonardo da Vinci”,

Sabato 7 maggio ore 16:
Spettacolo con musiche, percussioni, canti, danze popolari ed internazionali, danze moderne, presso gli impianti sportivi della Città dei Ragazzi , con la partecipazione di :

Scuola di Musica “Arvalia”(musica popolare)
Coro Multi etnico e Orchestra Ritmico sinfonica Giovanile
Scuola di musica “Timba” (percussioni)
Scuola di musica “Lituus”
Gruppo di danza contemporanea “Discordanza”
El son de la Salsa (Caraibici)
Gruppo “Averroè” (suoni dal Magreb)
Danza orientale dell’ ass. “Musica che gira intorno”
“El Mirabras” (Flamenco)
Coro Gospel “Whitest” di Lorena Scaccia
“Ekalama art” (percussioni)
“Marymount” International School Rome
Circolo Culturale “Quattro Mori” - Ostia (danze popolari sarde)
Tommaso Carturan
Presenta Stefano Manenti

INGRESSO LIBERO

Per info : chiricopis@oncr.it Questo indirizzo e-mail è protetto dallo spam bot. Abilita Javascript per vederlo. –  info@gioventuperdomani.it Questo indirizzo e-mail è protetto dallo spam bot. Abilita Javascript per vederlo.
Largo Città dei Ragazzi, 1 –  Roma
Via della Pisana - Uscita n 32 del GRA
tel. 06 656651

venerdì 8 aprile 2011

Republica Moldova: Exodul părinţilor tulbură mintea copiilor. Numărul minorilor care suferă de afecțiuni psihice a crescut cu 30% în ultimii cinci ani.

92.000 de copii din Moldova au părinții plecați în străinătate.

Numărul minorilor care suferă de afecţiuni psihice din cauză că fiinţele dragi au plecat la muncă peste hotare a crescut cu 30% în ultimii cinci ani, susţin specialiştii. Mulţi dintre micuţi suferă de depresie cronică şi înregistrează rezultate proaste la învăţătură, mai spun psihiatrii.
Plecarea mamei la muncă în Italia a marcat puternic destinul lui Alexandru, un băieţel de opt ani din Căuşeni. Cu puţin timp în urmă, tatăl său alcoolic a murit, iar copilul a rămas în grija unor rude. La mai puţin de două luni, tutorii l-au adus la psihiatru, spunând că băiatul a devenit de nerecunoscut.
DEPRESIE CRONICĂ
LA DOAR OPT ANI

„Este foarte tăcut ziua, iar noaptea bolboroseşte prin somn. Spune mereu că vrea s-o vadă pe mama", povesteşte mătuşa copilului. Doctorii l-au consiliat mai multe luni la rând, dar schimbările spre bine sunt minime. La doar opt ani, Alexandru suferă de depresie cronică. Într-o situaţie similară sunt sute de copii rămaşi acasă fără părinţi.
„Asistăm la o creştere alarmantă a ratei tulburărilor mintale în rândul copiilor, cauzată de migraţie. Faţă de acum cinci-şapte ani, avem cu 30% mai mulţi minori care se adresează după ajutor, fiind marcaţi de plecarea părinţilor peste hotare", susţine Ghenadie Cărăuşu, doctor conferenţiar la Catedra de psihiatrie a Universităţii de Medicină şi Farmacie. Anul trecut, în total pe ţară, la psihiatru s-au adresat peste 21.000 de copii, cu aproape 1.000 mai mulţi faţă de 2009, arată datele prezentate de Mihai Cucu, directorul adjunct al Spitalului Clinic Republican de Psihiatrie. „Simptomele de care suferă aceşti minori dispar când părinţii revin acasă sau dacă încep să-şi sune regulat copiii" a declarat Lidia Cunicovschi, specialis principal în psihiatrie pediatrică la Ministerul Sănătăţii. Potrivit unui raport ONU, în Moldova unu din zece copii creşte doar cu mama sau cu tata, iar unu din 20 are ambii părinţi plecaţi în străinătate.

UN NOU CENTRU DE SĂNĂTATE MINTALĂ.
Atât copiii, cât şi maturii pot beneficia gratis de sfaturile psihologului în cadrul unui centru inaugurat ieri în incinta Spitalului de Psihiatrie din orăşelul Codru. Centrul Naţional de Sănătate Mintală oferă servicii de ambulator între orele 8.00 şi 17.00. „Aceste servicii contribuie la diminuarea stigmatizării. Se ştie că orice persoană se teme să vină în spitalul de psihiatrie, pentru că tot ce începe cu litera «psi» este considerat ceva discriminant", spune Jana Chihai, preşedinta Asociaţiei „Somato". Centrul a fost deschis de „Somato" în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, cu ajutorul financiar al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare.
  
http://www.adevarul.ro/adevarul_moldova/social_md/Republica_Moldova-_Exodul_parintilor_tulbura_mintea_copiilor_Numarul_minorilor_care_sufera_de_afectiuni_psihice_a_crescut_cu_30_in_ultimii_cinci_ani_0_454154640.html

Copiii mici din localităţile rurale sunt mai afectaţi de migraţie, sărăcie şi acces redus la educaţie şi sănătate, comparativ cu cei de la oraş se arată într-un studiu lansat de UNICEF.

• 92% dintre părinţi se joacă cu copiii lor mici, însă doar 30% le citesc cărţi
• 16% dintre copiii de până la un an şi 57% dintre cei de până la 7 ani sunt bătuţi de părinţi
• 54% dintre familiile moldovene nu acceptă ca copiii lor să se joace cu copii cu dezabilităţi
• Fiecare al 10-lea copil de până la 7 ani este lăsat de părinţi fără supraveghere şi numai 81% dintre părinţi cunosc semnele de pericol pentru viaţa copilului
• Mai puţin de 1/3 dintre copii consumă carne sau peşte în fiecare zi, doar jumătate din ei – produse dietetice şi 67% consumă legume şi fructe
• Din 16% din familii lipsesc unul sau ambii părinţi, plecaţi la munca peste hotare, acest fenomen fiind prezent în special în familiile de la ţară şi cele sărace

Chişinău, 17 noiembrie 2010 – Copiii mici din localităţile rurale sunt mai afectaţi de migraţie, sărăcie şi acces redus la educaţie şi sănătate, comparativ cu semenii din localităţile urbane, se arată în studiul “Cunoştinţe, atitudini şi practici ale familiilor în domeniul îngrijirii şi dezvoltării timpurii a copiilor 2009” lansat astăzi de UNICEF împreună cu Ministertul Educaţiei.
Potrivit studiului, părinţii moldoveni dau dovadă de unele tendinţe positive în educaţia şi grija faţă de copiii lor. Faţă de 2003, în 2009 numărul părinţilor care se joacă cu copiii lor aproape că s-a dublat şi constituie 97%. În acelaşi timp, unul din zece copii sub vârsta de 7 ani este lăsat fără supraveghere. De asemenea, mai puţini părinţi au declarat că le citesc copiilor cărţi : 30% în 2009 comparativ cu 37% în 2003.
Studiul demonstrează o toleranţă scăzută în rândul familiilor din Republica Moldova. Doar 5% din familii consideră că copiii cu dezabilităţi pot fregventa grădiniţele de la ei din comunitate. Numai 46% din familii au declarat că le-ar permite copiilor să se joace cu semenii lor cu dezabilităţi. Totodată, circa 20% dintre familii cred că pentru copiii lor cu dezabilităţi ar fi mai bine să înveţe în şcolile internat.
Şi la capitolul violenţă studiul atestă tendinţe îngrijorătoare : 16% dintre copiii de până la un an şi 57% din copiii de până la 7 ani sunt bătuţi de părinţi. 
În 16% din familii lipseşte unul sau ambii părinţi, plecaţi la muncă peste hotare, acest fenomen cuprinzând în special familiile sărace şi cele din localităţile rurale. În general, familiile de la ţară sunt mai afectate de sărăcie, întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte asigurarea copiilor cu produse şi servicii de igienă, precum şi un regim alimentar adecvat de fructe, legume, produse dietetice şi carne.
«Credem că datele studiului pe care l-am lansat astăzi vor susţine eforturile autorităţillor moldovenei de a investi în programe şi servicii complexe pentru copiii de vârstă timpurie şi familiile acestora. Este important ca aceste servicii şi programme să fie disponibile inclusiv pentru familiile cele mai dezavantajate şi cele din localităţile rurale», a menţionat Reprezentantul UNICEF în Moldova, Alexandra Yuster.
«Suntem conştienţi de faptul că primii ani de viaţă a unui copil sunt cei mai importanţi pentru creşterea şi dezvoltarea lui. De aceea, Ministerul Educaţiei este dispus să continue să îmbunătăţească accesul tuturor copiilor, inclusiv celor mai vulnerabili, la centrele comunitare în localităţile unde grădiniţele lipsesc. Totodată intenţionăm să ridicăm calitatea profesională a cadrelor didactice şi medicale, astfel încât părinţii să primească susţinerea necesară», a declarat Şeful direcţiei învăţământ secundar şi general al Ministerului Educaţiei, Valentin Crudu. 
Studiul “Cunoştinţe, atitudini şi practice ale familiilor în domeniul îngrijirii şi dezvoltării timpurii a copiilor” a fost realizat anul trecut pe un eşantion de 1800 familii, care au cel puţin câte un copil cu vârste cuprinse între 0 şi 7 ani.

Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Angela Munteanu, Coordonator Programe Comunicare, UNICEF Moldova
269 153 amunteanu@unicef.org
Lina Botnaru, Ofiţer de Presă, UNICEF Moldova
269 235 lbotnaru@unicef.org
Proiectul - Şcoala pentru Viaţă: Împuternicirea copiilor din Moldova rămaşi singuri în urma migraţiei părinţilor.
 

Proiectul este implementat, in perioada Aprilie 2010 - Octombrie 2011, de CIDDC in colaborare cu Institutul Ekvilib, Slovenia, cu suportul financiar al Guvernului Republicii Slovenia.

Scopul proiectului:
Proiectul are ca scop sa contribuie la consolidarea drepturilor copiilor din Moldova rămaşi singuri în urma migraţiei părinţilor şi implementarea măsurilor pentru diminuarea efectelor migraţiei asupra bunăstării copiilor, inclusiv prin acordarea sprijinului la nivel local.
Obiectivele proiectului: 1. De a dezvolta capacităţile profesioniştilor care lucrează cu copii rămaşi singuri acasă pentru diminuarea consecinţelor negative ale migraţiei şi pentru a susţine copiii şi părinţii în perioada de separare.

2. De a ajuta copiii rămaşi singuri in urma migraţiei părinţilor să devină mai rezilienţi şi mai mult incluşi social, prin dezvoltarea deprinderilor de viaţă şi organizarea activităţilor de timp liber, inclusiv prin promovarea diverselor modele de utilizare a tehnicilor de teatru pentru facilitarea participării copiilor la nivel comunitar şi şcolar.

3. Sensibilizarea autorităţilor şi a opiniei publice privind consecinţele plecării părinţilor în străinătate asupra dezvoltării copiilor, în scopul de a promova programe şcolare mai sensibile la necesităţile copiilor şi de a adopta o strategie naţionala pentru protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească in urma migraţiei.

Beneficiarii proiectului: 1. Profesori, tineri şi asistenţi sociali
2. Copiii rămaşi singuri în urma migraţiei părinţilor
3. Părinţii şi îngrijitorii copiilor rămaşi singuri

Copii care trăiesc în zonele rurale şi în oraşele mici sunt mai expuşi riscului de a rămâne singuri decât copii care trăiesc în oraşe mari, de aceea proiectul are drept ţintă şcoli din zone îndepărtate. In proiect vor fi implicate 12 comunităţi şi scoli din 2 raioane care sunt cele mai afectate de migraţia părinţilor.

Activităţi
Activităţile proiectului vor include mai multe cursuri de formare pentru profesorii şi coordonatorii activităţilor de timp liber din două raioane ale proiectului, pregătirea ghidurilor şi materialelor informative, crearea unei reţele de profesionişti care lucrează cu copiii şi facilitarea cooperării lor cu diferiţi actori care lucrează cu copiii afectaţi de migraţie.

CIDDC are deja dezvoltată o metodologie specifică pentru formarea cadrelor didactice (directori de şcoală, diriginţi şi psihologi şcolari) şi materiale pentru profesionişti, părinţi şi copii.

Institutul Ekvilib, Slovenia va oferi asistenţă personalului CIDDC în utilizarea abordării bazate pe drepturile şi a programării bazata pe drepturilor copilului în cadrul implementării activităţilor proiectului.

În plus la organizarea instruirii pentru personalul didactic, un modul privind utilizarea tehnicilor de teatru social va fi elaborat în cadrul unui seminar de 12 zile în Slovenia şi desfăşurat pentru coordonatorii activităţilor de timp liber din raioanele implicate în proiect.

Rezultate preconizate:

1. 100 de profesori şi coordonatori ai activităţilor de timp liber au capacităţi de a desfăşura activităţi educaţionale şi de timp liber în cadrul şcolii, bazate pe necesităţile adolescenţilor rămaşi singuri în urma migraţiei părinţilor.

2. 25 de coordonatori ai activităţilor de timp liber au capacităţi de aplicare a tehnicilor de teatru social în lucrul lor cu copiii.

3. 400 de părinţi şi îngrijitori din 12 comunităţi sunt informaţi despre consecinţele migraţiei asupra copiilor rămaşi singuri şi modalităţi de a face faţă acestor situaţii.

4. 800 de copii în toată Moldova, o treime dintre ei rămaşi singuri acasă, sunt informaţi despre consecinţele migraţiei părinţilor şi modalităţi de a face faţă situaţiilor dificile. Ei sunt împuterniciţi şi incluşi in societate, aceasta făcându-i capabili să facă faţă emoţiilor, riscurilor sociale si de sănătate.

Resurse pentru profesionişti, copii şi părinţi: - Ghidul profesionistului care lucrează cu copiii migranţilor: http://www.childrights.md/files/publications/Ghid_Profesionisti_Copii_Migratie.pdf

- Situaţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţie:
http://www.childrights.md/files/publications/raport_studiu_rom_2006.pdf

- Studiu comparative Iaşi-Chişinău:
http://www.childrights.md/files/publications/STUDIU_COMPARATIV_IASI_CHISINAU-VariantaFinala.pdf

- Singur acasă. Carte pentru fete şi băieţi care au părinţi plecaţi în străinătate:
http://www.childrights.md/files/publications/singur_acasa.pdf

- Copilul meu singur acasă. Carte pentru părinţii care pleacă la muncă în străinătate: http://www.childrights.md/files/publications/copilul_meu_singur_acasa.pdf

- http://www.singuracasa.ro/

- http://parents-et-migrants.e-monsite.com/
GALERIE FOTO

Alte informaţii: asistent de proiect, Dumitru Berzan, – 71 65 98, 74 78 13, 74 46 00

E-mail: ciddc@yahoo.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Web: www.childrights.md

giovedì 7 aprile 2011

L’ ISTITUTO INTERNAZIONALE PER LO STUDIO DEI PROBLEMI DELLA GIOVENTU’ CONTEMPORANEA E L’OPERA NAZIONALE PER LE CITTA’ DEI RAGAZZI

organizzano

LA XIV edizione del “Mese Interculturale”
...Festa delle Culture:
conoscere e farsi conoscere nella “Città” accogliente

dal 16 aprile al 7 maggio 2011

PROGRAMMA
Sabato 16 aprile ore 10,00:
nel Centro studi “Mons. Carroll-Abbing” , inaugurazione della Mostra
“ Acqua è vita” - equilibri d’ambiente e responsabilità dell’uomo,
curata dalla L.VIA ong
A seguire: sfilata delle bandiere, animata dalla banda musicale
Esibizione del coro “Mille Colori” dell’Ass. “Gianni Rodari” onlus.

Dal 27 al 30 Aprile ore 9,30 presso il Centro Studi “Mons. Carroll-Abbing” Convegno Internazionale :
“Il modello ideale di" vocation counselling," per ragazzi in stato
di bisogno, privi di un valido supporto familiare”,
nell’ambito del PROGETTO EUROPEO “Leonardo da Vinci”,

Sabato 7 maggio ore 16,00
Spettacolo con musiche, percussioni, canti, danze popolari ed internazionali, danze moderne, presso gli impianti sportivi della
Città dei Ragazzi , con la partecipazione di :

Scuola di Musica “Arvalia”(musica popolare)
Coro Multi etnico e Orchestra Ritmico sinfonica Giovanile
Scuola di musica “Timba” (percussioni)
Scuola di musica “Lituus”
Gruppo di danza contemporanea “Discordanza”
El son de la Salsa (Caraibici)
Gruppo “Averroè” (suoni dal Magreb)
Danza orientale dell’ ass. “Musica che gira intorno”
“El Mirabras” (Flamenco)
Coro Gospel “Whitest” di Lorena Scaccia
“Ekalama art” (percussioni)
“Marymount” International School Rome
Circolo Culturale “Quattro Mori” - Ostia (danze popolari sarde)
Tommaso Carturan

Presenta Stefano Manenti

INGRESSO LIBERO

Per info : chiricopis@oncr.it – info@gioventuperdomani.it
Largo Città dei Ragazzi, 1 – Roma
Via della Pisana - Uscita n 32 del GRA
Tel. 06.656651
Drama copiilor rămaşi fără părinţi: „Sufletul copilului nu-l poţi mângâia doar cu bani”.

Drama copiilor rămaşi fără părinţi: „Sufletul copilului nu-l poţi mângâia doar cu bani”
Moldovenii au împânzit lumea în căutarea unui trai mai bun. Potrivit unor estimări, numărul emigranţilor de muncă se situează în prezent între 400 şi 700 de mii de persoane. Alte surse vorbesc despre un număr de circa 1 mln. de moldoveni aflaţi peste hotare. Plecaţi în ţări străine, conaţionalii noştri au grijă nu doar de propriile familii, dar contribuie şi la consolidarea bugetului ţării. Însă, o dată cu numărul emigranţilor şi al remitenţelor, creşte proporţional şi numărul orfanilor sociali, copii care, în cel mai bun caz, îşi văd părinţii o dată pe an. Ochii trişti, chipul îngândurat şi haine de firmă. Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii rămaşi singuri acasă.

 Au maşină şi computer, dar nu au dragoste părintească.

 În raionul Călăraşi trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare şi circa 530 – cu ambii părinţi, conform datelor secţiei raionale de asistenţă socială.Angela Popescu, asistentă socială în satul Vărzăreştii Noi, Călăraşi, susţine că peste 270 de persoane din sat sunt plecate la muncă peste hotare – în Rusia, Italia, Portugalia, Franţa etc. Vizităm des aceşti copii, spune Angela Popescu, ei sunt bine asiguraţi din punct de vedere financiar, dar sufletul omului nu-l poţi mângâia numai cu bani. Au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au şi maşină, cu care se plimbă numai prin sat, pentru că încă nu au permis de conducere. Dar tristeţea nu le mai dispare din ochi.

Angela Popescu povesteşte că aceşti copii îşi reţin cu greu lacrimile atunci când vorbesc de părinţi. Este şi cazul Lenuţei, o fetiţă din satul Sipoteni, raionul Călăraşi. Ultima dată mama sa a fost pe acasă acum şase ani. A plecat să muncească în Italia când Lenuţa avea şase anişori. De atunci, la fiecare început de an şcolar, a mers la careul solemn însoţită de cineva din rude şi a privit cu invidie la copiii care veneau însoţiţi de părinţi. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepţie – dragostea de mamă. Lenuţa nu ştie ce înseamnă să discuţi cu mama şi să-i ceri un sfat atunci când ai o problemă la şcoală sau nu ştii cum să depăşeşti o situaţie mai delicată cu colegii.
 Singuri acasă de trei ani de zile
Pentru doi fraţi, Ionel şi Petruţ, din raionul Rezina, iarna curentă e a treia la număr pe care o petrec singuri acasă, la propriu. Părinţii i-au lăsat în grija unei vecine şi au plecat în Rusia pe când cei doi copii aveau 8 şi, respectiv, 9 ani. De atunci, cei doi fraţi au fost nevoiţi să se descurce mai mult pe cont propriu, cu ajutorul vecinilor şi al asistentului social din localitate. Îşi încălzesc singuri casa, au grijă de gospodărie, aşa cum îi duce capul şi le ajunge putere, şi încearcă să fie în rând cu lumea. În tot acest răstimp, părinţii nu şi-au prea amintit de ei. Între timp, vecina care s-a angajat să-i îngrijească s-a îmbolnăvit şi o altă consăteancă a acceptat să le facă uneori de mâncare şi să le spele hainele.
 Profesorii de la şcoala din sat ne-au spus că fraţii învaţă bine şi că, spre deosebire de alţi copii ajunşi în situaţii dificile, nu au abandonat studiile. Cel mai probabil, părinţii acestor doi copii vor fi lipsiţi de drepturile părinteşti atunci când vor reveni în sat, spune asistenta socială din localitate. Între timp, cei doi copii, maturizaţi înainte de vreme, îşi aşteaptă mama şi tata cu sufletul la gură. Au atâtea să le povestească. Şi, mai ales, să-i convingă să nu-i mai lase singuri acasă.

 De dorul părinţilor, au încercat să-şi pună capăt zilelor
  În oraşul Vulcăneşti, ca şi în alte localităţi, sute de oameni sunt plecaţi peste hotare. Cei mai mulţi localnici muncesc în Turcia, în acest sens factorul lingvistic fiind cel determinant.

Rămaşi acasă, cei mai mulţi copii spun că vor urma exemplul părinţilor lor de îndată ce vor absolvi şcoala. Exemplul părinţilor, care i-au lăsat acasă şi au plecat în căutarea unui rost mai bun, este greu de combătut pentru această categorie de copii. În acelaşi timp, copiii emigranţilor sunt foarte vulnerabili la stres şi la tot felul de pericole sociale, afirmă Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din localitate. Drama prin care trec aceşti copii este greu de imaginat, astfel încât unii dintre ei nu reuşesc să depăşească trauma psihologică survenită o data cu despărţirea de părinţi. Centrul din Vulcăneşti a asistat până acum două cazuri de tentativă de suicid printre copiii ai căror părinţi au plecat peste hotare. A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică, pentru ca ei să revină la normal şi să se reintegreze în societate şi în colectivul de copii, spune Nadejda Mocan.
 Pentru că mama şi tata nu sunt aproape de copil când are nevoie, el nu este sigur de sine. Acest copil nu simte că acasă îl aşteaptă cineva care ţine la el şi care îl va întreba cum i-a trecut ziua. În lipsa ambilor părinţi, copilul găseşte cu greu o persoană de încredere, cu care să discute despre lucrurile care îl preocupă. El n-are cui să-şi împărtăşească emoţiile şi gândurile şi nu are cui să-i ceară un sfat atunci când întâmpină greutăţi, afirmă Nadejda Mocan.

 Cine le poartă de grijă?
 Responsabilitatea pentru soarta copiilor rămaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor în situaţie de risc) este „repartizată” între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, în funcţie de problemele cu care se confruntă tânărul membru al societăţii noastre. La nivel local, de aceşti copii sunt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti.
 Însă fără un sistem eficient de monitorizare a situaţiei copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească la nişte cifre care sunt departe de realitate şi să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis. Este şi cazul fetiţei de doi ani care a fost violată de concubinul femeii în grija căreia a lăsat-o mama sa când a plecat la muncă peste hotare. Doar după ce a avut loc monstruosul act de violenţă sexuală, autorităţile din sat au observat mizeria în care trăia copilul.

 Cum reacţionează statul?
 Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinţilor plecaţi peste hotare în vederea respectării drepturilor copiilor.
„Ne propunem să elaborăm o bază de date cu privire la copiii aflaţi în dificultate, care să includă şi copiii emigranţilor. Astfel, vom putea localiza fiecare dintre aceşti copii, vom şti care e situaţia lui, cu cine stă şi cu ce probleme se confruntă”, susţine Vadim Pistrinciuc, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
Pe de altă parte, autorităţile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel ca persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui.
 O decizie a Guvernului cu privire la cetăţenii care pleacă la muncă peste hotare în mod legal îi obliga pe aceştia să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act referitor la perfectarea oficială a tutelei asupra copilului. Însă în secţiile raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi copilului am reuşit să aflăm că sunt înregistrate doar câteva astfel de cazuri pe raion. Ceilalţi concetăţeni pleacă în străinătate ilegal. Şi atunci cum îi obligăm pe cei care pleacă ilegal să aibă grijă de propriii copii?

 Numărul orfanilor sociali, mai mare cu fiecare an
Potrivit datelor Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copiilor din Moldova, numărul copiilor rămaşi fără grija părinţilor este în continuă creştere. Astfel, dacă în 2006 existau 94 de mii de copii care aveau cel puţin un părinte plecat peste hotare, în 2009, numărul acestora a atins cifra de 135 de mii.
 Natalia PORUBIN,
Centrul de Investigaţii Jurnalistice

mercoledì 6 aprile 2011

Copiii migranţilor – între disperare şi haine de firmă.

Îngânduraţi şi cu ochii trişti, dar cu haine de marcă. Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii migranţilor. De câţiva ani, autorităţile prezintă o singură cifră care ar arăta câţi copii din Moldova au unul sau ambii părinţi plecaţi peste hotare – 100 de mii. Deşi este estimativă, aceasta nu reflectă totuşi realitatea. Specialiştii în domeniul drepturilor copilului spun că în realitate numărul acestor copii este cu mult mai mare.

Au maşină şi computer, dar nu au dragoste părintească
În raionul Călăraşi trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare şi circa 530 – ambii părinţi, conform datelor secţiei raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei.
Din satul Vărzăreştii Noi, de exemplu, sunt plecate peste 270 de persoane, susţine asistenta socială din localitate, Angela Popescu. Majoritatea – în Rusia, Italia, Portugalia, Franţa. “Îi vizităm des, afirmă Angela Popescu, ei sunt bine întreţinuţi, au de toate, dar sufletul omului nu-l poţi mângâia numai cu bani. Acesti copii au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au şi maşină, cu care se plimbă numai prin sat, pentru că încă nu au permis de conducere. Dar tristeţea nu le mai dispare din ochi”.
Într-un alt sat din Călăraşi, Şipoteni, locuieşte o fetiţă care nu şi-a mai văzut mama de 6 ani. Lenuţa spune că mama ei a plecat să muncească în Italia pe când ea avea şase ani. De atunci, la fiecare început de an şcolar a mers la careul solemn însoţită de cineva dintre rude şi a privit cu jind la copiii care veneau însoţiţi de părinţi. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepţie – dragostea de mamă. Lenuţa nu stie ce inseamna sa discuti cu mama si sa-i ceri un sfat atunci când ai o problemă la şcoală sau nu ştii cum să depaşeşti o situaţie mai delicată cu colegii.

De trei ani, singuri acasă
Pentru doi fraţi, Ionel şi Petruţ, din raionul Rezina, iarna curentă este a treia pe care o petrec singuri acasă. Părinţii i-au lăsat în grija unei vecine şi au plecat în Rusia pe când ei aveau câte 8 şi 9 ani. De atunci, fraţii au fost nevoiţi să se descurce mai mult pe cont propriu, ajutaţi câte puţin de vecini şi de asistentul social din localitate. Iarna fac singuri focul în casă, au grijă de gospodărie, aşa cum îi duce capul şi le ajunge putere, şi încearcă să fie în rând cu lumea. De când au plecat, părinţii nu şi-au prea amintit de ei, iar vecina care s-a angajat să-i îngrijească s-a îmbolnăvit şi o altă consăteancă a acceptat să le facă uneori de mâncare şi să le spele hainele.
Profesorii de la şcoala ne-au spus că fraţii învaţă bine şi că, spre deosebire de alţi copii ajunşi în situaţii similare, nu au abandonat lecţiile. Cel mai probabil, părinţii lor vor fi decăzuţi din drepturile părinteşti atunci când vor reveni în sat, spune asistenta socială din localitate. Băieţii însă, maturizaţi înainte de vreme, îşi aşteaptă mama şi tata cu sufletul la gură. Vor să le povestească cum s-au descurcat fără ei şi să-i convingă să nu-i mai lase singuri.
De dorul părinţilor au încercat să-şi pună capăt zilelor
Şi din raionul Vulcăneşti sute de oameni sunt plecaţi peste hotare. Cei mai mulţi muncesc în Turcia. Copiii rămaşi acasă spun că vor urma exemplul părinţilor imediat ce vor absolvi şcoala generală. Modelul oferit astfel de părinţi este greu de combătut. Totuşi, copiii migranţilor sunt foarte vulnerabili la stres şi la pericolele sociale, spune Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din orasul Vulcăneşti.
Centrul a asistat până acum doi minori care au încercat să se sinucidă în timp ce părinţii erau plecaţi peste hotare. “A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică ca să-i readucem la normal şi să-i ajută să se reintegreze în societate şi în colectivul de copii”, mai spune Nadejda Mocan.
“În raionul Cahul am înregistrat cazuri în care părinţii plecaţi la muncă au uitat în general de copiii lor”, spune Elena Bacalu, specialist principal la Direcţia Asistenţă Socială din Cahul. „Sunt foarte mulţi copii abandonaţi de părinţii care au plecat peste hotare. Noi încercăm să-i căutăm. Pe unii reuşim să-i găsim, pe alţii nu. Avem cazuri când se întorc după o anumită perioadă şi depun declaraţii de refuz. Renunţă la copiii din Moldova, pentru că, de cele mai multe ori, au deja o nouă familie peste hotare”.

Cine le poarta de grija?
Responsabilitatea pentru copiii ramaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor in situatii de risc) este „repartizată” între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. La nivel local, de aceşti copii sunt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti.
Însă, fără un sistem eficient de „evidenţă“ a copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească nişte cifre care sunt departe de realitate şi să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis.
“Situaţia copiilor migranţilor diferă foarte mult de la un caz la altul. Există şi copii bine asiguraţi material, cărora nu le lipseşte nimic, cu excepţia părinţilor, dar sunt şi copii care îndură foame şi frig, după ce părinţii au plecat şi nu au mai dat de veste de ani buni, susţine Diana Cheianu-Andrei, sefa Catedrei de sociologie în cadrul USM, care elaborează un concept de recensământ pentru OIM privind situaţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei. Problemele cu care se confruntă această categorie de copii sunt foarte diverse, de la abuzul fizic şi sexual, până la sarcini nedorite şi avorturi timpurii.
Cum reacţionează statul?
Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinţilor plecaţi peste hotare, astfel încât să fie protejate drepturile copiilor.
“Problema copiilor care au rămas fără ocrotire părintească este prioritară pentru Guvern şi pentru Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Migraţia, sărăcia şi alte fenomene care au afectat familia în Republica Moldova a făcut să avem astăzi 100.000 de copii lăsaţi în voia sorţii, iar cadrul legislativ existent nu le asigură întdeauna o protecţie adecvată”, a declarat ministrul Muncii, Valentina Buliga, la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, desfăşurat împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Potrivit ei, ministerul îşi propune să elaboreze o bază de date a copiilor aflaţi în dificultate, care să includă şi copiii migranţilor. Aceasta ar urma să ajute autorităţile să le cunoască situaţia şi să poată interveni în problemele lor. De asemenea, autorităţile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel că persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui.

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, art. 3, Interesul Superior al Copiluuli: “Toate acţiunile care vizează copilul trebuie realizate în interesul superior al acestui. Statul trebuie să asigure protecţia şi îngrijirea necesare atunci când părinţii sau reprezentanţii săi legali nu o pot face”.
Copiii ale caror drepturi au fost încălcate sau părinţii acestora pot să se adreseze:
Avocatului copilului Tamara Plămădeală – Telefonul Copilului: 080011116
Centrului pentru Drepturile Copilului –  linia fierbinte: 930 222
Institutului pentru Drepturile Omului -   24 49 11
Centrului de Sănătate pentru tineri “Neovita” – 40 66 34; 46 37 28

O decizie a Guvernului în vigare în prezent îi obligă pe migranţii care pleacă legal la muncă să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act prin care să facă dovadă că a delegat cuiva tutela asupra copilului. Însă, în secţiile raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi copilului am reuşit să aflăm că sunt înregistrate doar câteva astfel de cazuri în fiecare raion. Majoritatea moldovenilor pleacă în străinătate ilegal. În cazul lor această obligaţie nu poate fi aplicată.

Numărul orfanilor sociali – mai mare cu fiecare an
Potrivit datelor Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, numărul copiilor rămaşi fără grija părinţilor este în continuă creştere. Astfel, dacă în 2006 în evidenţe intrau 94 de mii de copii, la care cel puţin un părinte era plecat peste hotare, în 2009 numărul acestora a ajuns la 135 de mii.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliştii pentru Drepturile Omului”, sustinuta de Ambasada SUA in Moldova
Natalia Porubin, Liliana Ursu
Centrul de Investigaţii Jurnalistice

martedì 5 aprile 2011

Avviso ai volontari: procedura di rilascio certificato on line per i compensi percepiti nell'anno d'imposta 2010.

Anche per quest'anno, la procedura messa a punto dal Servizio per l'informatica consente, ai volontari che prestano o che hanno finito di prestare servizio civile, di produrre autonomamente il certificato sostitutivo CUD relativo ai compensi che l'Ufficio Nazionale per il Servizio Civile ha corrisposto ai giovani nell'anno d'imposta 2010.
Per accedere al certificato on-line è necessario collegarsi al sito internet www.serviziocivile.gov.it (Area volontari - Sezione riservata ai Volontari) avendo cura d'inserire utenza e password, entrambe reperibili nella lettera-contratto di servizio civile sottoscritta da ciascun volontario all'atto della presa di servizio.
Detta procedura informatizzata riguarda anche i compensi percepiti dai volontari impiegati in progetti all'Estero.
Per ragioni tecniche, il certificato in questione potrà essere prodotto entro e non oltre il 29 febbraio 2012.
Ulteriori informazioni sono contenute all'interno delle FAQ dell'Area Volontari.
Per eventuali delucidazioni o per richiesta di chiarimenti è possibile inoltrare un messaggio alla casella di posta elettronica: amministrazione@serviziocivile.it 

lunedì 4 aprile 2011

Anul European al Voluntariatului 2011: Concurs de proiecte dezvoltate în parteneriate internaţionale între şcoli

Aces - Academia Şcolilor din Europa Centrală organizează pentru a cincea oară un nou concurs de proiecte dezvoltate în parteneriat de şcolile din regiune. În linie cu Anul European al Voluntariatului, tema ediţiei de anul acesta este: "Să construim punţi de legatură în societate - fii voluntar în comunitatea ta!"
Elevi care vin în ajutorul colegilor cu dificultăţi la învăţătură, concerte în case de bătrâni, tineri şi vârstnici implicându-se deopotrivă în iniţiative pentru protecţia mediului inconjurător sau împotriva discriminării - iată doar câteva din activităţile care pot face parte dintr-un proiect internaţional de voluntariat între şcoli. Unul dintre obiectivele Anului European al Voluntariatului 2011 este acela de a creşte vizibilitatea activităţilor de voluntariat şi de a-i pune în valoare pe cei care le desfăşoară. Oricine poate fi voluntar şi, pe lângă satisfacţia personală, voluntariatul oferă şi importante oportunităţi de învăţare.
Şcolile din Republica Moldova sunt invitate să se înscrie în concurs!
Şcolile şi liceele din toate oraşele din Republica Moldova, cu elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, sunt invitate să se înscrie în competiţie, alături de şcoli din alte 14 ţări din Europa. Propunerile de proiecte pot fi trimise până la data de 30 aprilie 2010. După această dată, un juriu internaţional va evalua şi selecta cele mai bune proiecte, care vor fi înscrise în ediţia aces 2011/2012 şi vor fi premiate cu o bursă. Pe parcursul etapei de implementare, au loc întâlniri internaţionale între delegaţii ale şcolilor partenere, în cadrul cărora participanţii primesc sprijin suplimentar pentru dezvoltarea proiectelor. Pentru a ajuta şcolile să-şi găsească « partenerul ideal » de proiect, în conformitate cu interesele şi cerinţele comune, un motor de căutare online este disponibil pe www.aces.or.at . Şcolile vor implementa în parteneriat ideea comună de proiect.
ACES - Academia Şcolilor din Europa Centrală
Reţeaua de şcoli aces a fost creată în 2006 de către Fundaţia ERSTE. În colaborare cu asociaţia non-profit VČELÍ DOM (Slovacia), Interkulturelles Zentrum (Austria) este unitatea coordonatoare a acestei iniţiative. Obiectivul aces este acela de a aduce laolaltă profesori şi elevi din şcolile din Europa centrală şi de sud-est, depăşind astfel graniţele geografice, pentru a participa în parteneriat la competiţia de proiecte. Iniţiativa este susţinută de Ministerele Educaţiei din toate ţările participante. La ediţiile precendente desfăşurate până în prezent au luat parte aproximativ 16.000 elevi şi 2000 profesori.
Tema concursului de proiecte: "Să construim punţi de legătură în societate - fii voluntar în comunitatea ta!
Termenul limită pentru înscrieri: 30 aprilie 2011
Ţări participante: Albania, Austria, Bosnia şi Hertegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.
Contact: Interkulturelles Zentrum, Reinhard Eckert: reinhard.eckert@iz.or.at , Tel: +43 (0)1/586 75 44
Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul www.aces.or.at
Persoana de contact (presă):
Graffiti PR (Romania): Mariana Oprea: Tel: 0730 202 354; E-mail: mariana.oprea@graffitipr.ro
Tudor Stefan, Coordonator PR, tustefan@gmail.com , mob. 069143488 
http://y-peer.md/news/index.html?id=130083052572906278