Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a lansat studiul calitativ “Necesităţile specifice ale copiilor şi vîrstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare”.

Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie au lansat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele primului studiu calitativ aprofundat al necesităţilor şi problemelor, cu care se confruntă copiii şi vîrstnicii din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire în urma migraţiei. 

Dna Viorica Dumbrăveanu, şeful Direcţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului din cadrul ministerului a menţionat în alocuţiunea rostită că migraţia masivă a forţei de muncă din Moldova a lăsat fără atenţia şi îngrijirea membrilor de familie un număr impunător de copii şi vârstnici din comunităţile urbane şi rurale din întreaga ţară.

Consecinţele acestui fenomen afectează negativ starea emoţională şi psiho-socială, sănătatea fizică şi psihică a copiilor şi vârstnicilor. În acest context, studiul dat a urmărit scopul de a cerceta şi analiza situaţia şi necesităţile copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie.

Pentru a avea un tablou complet privind impactul migraţiei asupra copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie şi politicile sociale promovate în Republica Moldova, în acest domeniu a fost ales demersul calitativ care să permită analiza interdisciplinară în baza metodelor de cercetare sociologică (interviul individual aprofundat, discuţiile focus-grup, tehnica scrierii libere, etc.). 

Rezultatele studiului reflectă impactul psihologic, social şi economic pe care îl determină migraţia asupra copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi peste hotare, prezentând consecinţele la nivel de familie, comunitate şi societate în general. Astfel, în cazul copiilor, absenţa părinţilor lipseşte copilul de ataşamentul, afecţiunea, ajutorul şi îndrumarea atât de necesară la această etapă, creează dificultăţi în stabilirea contactelor sociale, formând o imagine difuză a familiei.

Migraţia copiilor, în cazul vârstnicilor, condiţionează trăirea de către cei din urmă, a unei game diverse de emoţii, sentimente şi stări afective axate pe situaţia singurătăţii şi neajutorării. Cu toate acestea, vârstnicii care au în îngrijire nepoţi, conştientizează responsabilitatea autoasumată în legătură cu creşterea şi educaţia acestora şi recunosc că situaţia respectivă îi bucură şi le asigură compensarea sentimentului de singurătate.

Datele colectate atestă că atât copiii, cât şi vârstnicii, se adaptează la schimbări în mod individual, adoptând comportamente specifice, încercând să depăşească problemele care îi afectează pe ei nemijlocit, dar şi pe cei aflaţi peste hotare.

Studiul a demonstrat rolul important a bunicilor în educarea, îngrijirea şi creşterea copiilor, precum şi importanţa deosebită pe care o are şcoala şi profesorii şcolari în viaţa acestor copii. De asemenea, studiul relevă un şir de probleme serioase cu care se confruntă copiii cum ar fi:  lipsa de înţelegere, conflicte, exploatare prin muncă, abuz fizic, psihic, sexual, etc. 

Rezultatele studiului vor contribui la realizarea de către MMPSF şi alţi actori relevanţi a unor politici sociale eficiente, bazate pe date empirice şi axate pe prevenirea şi eliminarea efectelor negative ale migraţiei prin aplicarea unor măsuri concrete de protecţie a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie.

Concluziile şi recomandările studiului oferă propuneri pentru dezvoltarea unui sistem naţional de evidenţă a copiilor şi vârstnicilor rămaşi fără îngrijirea membrilor de familie, iniţierea şi diversificarea serviciilor sociale adaptate la necesităţile individuale a copiilor şi vârstnicilor, precum şi pentru perfecţionarea politicilor şi mecanismelor existente în domeniul protecţiei lor.
http://mmpsf.gov.md/md/newslst/1211/1/4431/