www.ro-ua-md.net

VOLUNTARIAT R.MOLDOVA

VOLUNTARIAT R.MOLDOVA
http://www.voluntariat.md

http://amicel.cnpac.org.md

Report on the problem of child abuse_MOLDOVA.

Report on the problem of child abuse_MOLDOVA.
http://www.canee.net/bulgaria/research_on_the_problem_of_child_abuse_in_eastern_europe

SALESIANI IN MOLDOVA.

SALESIANI IN MOLDOVA.
http://www.donbosco.ro/contact/

http://www.cnpac.org.md

FUNDATIA "COPILUL"

FUNDATIA "COPILUL"
http://www.fundatiacopilul.md/

GRAZIE DI CUORE !

Seborga nel MONDO.

Seborga nel MONDO.
http://it.youtube.com/user/seborghino http://www.seborganelmondo.org/index.php?option=com_content&task=view&id=452&Itemid=1

VOLONTARIATO IN MOLDOVA.

VOLONTARIATO IN MOLDOVA.
Non e mai tardi ad iniziare a fare del bene. Aiutiamo i nostri bambini moldavi, sono il futuro del nostro paese....VIDEO DEL NOSTRO VIAGGIO: http://www.livestream.com/newchannel/popoutplayer?channel=seborgatv

NOMINA- "MESSAGERO DI PACE NEL MONDO"

NOMINA- "MESSAGERO DI PACE NEL MONDO"
SI RICEVE PIU' NEL DARE, CHE RICEVERE.

Namastè

Namastè
“Non basta fare il bene, bisogna anche farlo bene” http://www.namaste-adozioni.org/

http://irffmoldova.ning.com/

http://irffmoldova.ning.com/
http://volunteeracademy.blogspot.com/

Orphans of Moldova Moldovan residential system (orphanages) – information, news, key actors and ac

Orphans of Moldova Moldovan residential system (orphanages) – information, news, key actors and ac
http://orphansofmoldova.wordpress.com/

PRIETENII COPIILOR.

PRIETENII COPIILOR.
http://www.prieteniicopiilor.md/

lunedì 18 aprile 2011

“Sindromul Italia”, răul de care suferă clandestinii şi copiii imigranţilor moldoveni

Cetatenii moldoveni care locuiesc in Italia se cifreaza la circa 90.000, inregistrând rate de crestere duble comparativ cu alte nationalitati. Acest lucru a fost relevat de un raport recent al “Caritas-Migrantes”.

Printre dificultatile traiului in strainatate se raspândeste “sindromul Italia”, raul obscur al clandestinilor si copiilor imigrantilor moldoveni, noteaza portalul Osservatorio sui Balcani. A nu avea actele in regula nu inseamna numai sa nu ai acces la servicii, sa nu poti inchiria o casa, “sa te simti persecutat si spionat”, asa cum spune Tatiana Nogailic de la “Ass omoldave” (Asociatia femeilor moldovene din Italia), care s-a ocupat de aceasta problema.
Oamenii nu ies luni de zile din casa in care muncesc deoarece un lucru neinsemnat le poate fi fatal, si sunt constrânsi la izolare de teama de a nu fi interceptati de fortele de ordine. Pe scurt, se pierde contactul cu realitatea. “Doresc sa nu li se intâmple si moldovenilor sa plateasca acelasi pret platit de multi lucratori români si filipinezi care in tara lor trebuie sa fie tratati de “sindromul Italia”, mai spune Nogailic.
“În Moldova nu mai exista legatura intre generatii, in tara au ramas numai batrânii, copiii si cei foarte mici. Minorii abandonati fortat dezvolta o forma depresiva acuta. Si acest lucru este pentru ziarele de la Chisinau “sindromul Italia”, mai spune Nogailic. Copiii devin anxiosi, apatici, adesea agresivi, deoarece nu mai au puncte de referinta.
Potrivit lui Nogailic, este un subiect care loveste in inima diasporei si prezentul national, aceasta si pentru ca acesti copii sunt expusi unor riscuri crescânde, de la o existenta ca “street children” pâna la migratia precoce.
Aceasta epopee cruda a absentei cotidiene pe pielea ultimei generatii moldovene a ajuns chiar subiectul unui film, iesit pe ecrane in decembrie 2008 si deja multipremiat in Europa. “Arrivederci”, filmul regizorului moldovean Valeriu Jereghi, printre altele laureat al Gran Prix Forum Euroasiatic Moscova, este povestea a doi frati singuri pe lume, cu parintii plecati in strainatate. “Neorealismul lui a divizat Moldova, unde filmul are adepti si opozanti aprinsi”, confirma Nogailic. Un destin similar a avut filmul “Hoti de biciclete” al lui Vittorio De Sica in Italia reconstructiei postbelice.
Pelicula lui Jereghi a fost proiectata si la Venetia si Roma, in cursul unor intâlniri cu diaspora. Pentru a raspunde celor care il acuza acasa sa speculeaza pe tema unui mare rau national, Jereghi a organizat luna trecuta o saptamâna de proiectii gratuite ale filmului sau intr-un cinematograf central de la Chisinau. “Au venit sa-l vada si din zonele rurale cu autocare”, a spus Nogailic.
Italia a devenit o jonctiune europeana pentru diaspora moldoveneasca. Nu numai ca imigramtii de pe malurile Nistrului si Prutului ai rate ale cresterii duble comparativ cu cele ale altor nationalitati, astfel ca au devenit a zecea comunitate straina si a treia din Est dupa români si ucraineni, dar Roma este al doilea oras european dupa Moscova ca prezenta a moldoveni lor:
respectiv 145.000 si 12.800, inaintea Sankt Petersburgului (peste 9.000) Istanbulului (8.000), Odesei (7.650) si Milano (5.800). Astazi, in Italia, moldovenii se cifreaza la circa 90.000 de rezidenti, potrivit ultimului raport intitulat “Moldovenii din Italia”, realizat de Caritas si Fundatia Migrantes, in colaborare cu Ambasada Republicii Moldova de la Roma.
Avanpostul emigratiei sunt femeile, care se indreapta mai ales spre zona Mediteranei (Italia, Spania) pentru munci de ingrijire, in Italia reprezentând 67% din comunitate, in timp ce barbatii moldoveni pleaca mai ales in Rusia, România, Ucraina sau Israel. Moldovenii sunt tot mai orientati spre insertia stabila in Italia, potrivit datelor raportului: astazi, 5% din copii s-au nascut in Italia, 2.000 s-au nascut in 2008. Se cifreaza la circa 15.000 minorii inscrisi in scoli italiene.
“Scolile si universitasile sunt locurile strategice pentru integrarea tinerilor”, au explicat membre ale asociatiei diasporei din Italia, “Dacia”. “Nu in Italia leagan al culturii umaniste trebuia sa se nasca cuvântul clandestin”, spun profesori universitari moldoveni. Pentru adulti, un punct de referinta important sunt si bisericile, unde “pot pastra istoria, valorile, limba dar si increderea in drepturi”, explica activisti ai organizatiei “San Mina”, care protejeaza drepturile civile pentru moldoveni in Italia.
Pregatirea culturala este o cucerite importanta dar ea creeaza si fracturi intre parinti si copii. Adesea, a doua generatie nu mai vrea sa revina in patrie si se afla pe pamântul nimanui, “suspendati intre pamântul de origine si participarea incompleta la noua societate”, potrivit Raportului Caritas-Migrantes.
Exista doua “capitale moldovene” astazi in peninsula: Roma (Lazio) si Padova (in Veneto), zonele cu cea mai mare concentrare, cu circa 8.000 de rezidenti, ce lucreaza majoritatea in sectorul domestic (32%), constructii (12%) si intreprinderi de servicii (11%).
Raportul mai precizeaza ca la Roma, de exemplu, 70% dintre moldoveni au o diploma (5% doua diplome sau un doctorat in cercetare) iar 30% au studii medii sau profesionale. Dar numai 30-35% au o munca corespunzatoare CV-ului, prevalând lucratorii in servicii, in familii si hoteluri. Multe calatorii ale moldovenilor ar fi dupa cât se pare controlate de racketuri ale soferilor si transportatorilor, controlând tarifele si marfa expediata, care adesea contine pachete cu bani cash.
Uneori sunt furati si, asa cum s-a intâmplat in cazul unei femei care si-a vazut disparând economiile de 8.000 de euro trimisi acasa, pentru a reobtine suma a trebuit sa plateasca o rascumparare. Marele val de migratii din Moldova a inceput in 1999, iar astazi din populatia de circa 4,2 milioane de locuitori un moldovean din patru se afla in strainatate.
Potrivit Raportului, “daca familia este in Italia un imigrant moldovean trimite in medie in tara de origine 400-600 de euro pe an. Daca in schimb sotul si copiii sunt in Moldova atunci se poate ajunge la 10.000 de euro pe an”.
În afara de saracie, somaj si salarii mici imigratia astazi in Moldova este generata mai ales de instabilitatea politica, coruptie si incalcarea drepturilor omului, explica analistii Raportului pe 2009. Cu toate acestea, moldovenii sunt cei mai defavorizati privind accesul la vizele pentru tari europene. Totodata, moldovenii se numara printre cele mai multe victime ale traficului cu fiinte umane. 919 au primit asistenta in ultimii ani, potrivit Raportului, fiind a treia comunitate cea mai expusa dupa cele din Nigeria si România.
Sursa: financiar.ro

Nessun commento:

Posta un commento